One day, One hour #23

Minune, am reușit să pozez pentru One day, One hour! Știu că vă place această rubrică și îmi pare rău că de mai bine de o lună nu ați mai văzut-o pe blog, dar credeți-mă, aproape în fiecare seară mi-am spus că a doua zi voi poza și a doua dimineață, evident, am uitat... Excepție făcând două zile când am pozat pentru vreo 3-4 ore apoi mi-am mai amintit abia seara.

Dacă nu mă credeți, vă las drept dovadă această poză, făcută atunci când plecam de la socrii mei pentru că mi se pare adorabilă. Pozasem de dimineață și urma să pozez și la ei. Și credeți-mă, aveam ce să vă arăt! Dar mi-am amintit exact la plecare, când am ieșit pe poartă și am scos telefonul să pozez această capră și acest ieduț. Mamă, ce nervi aveam pe mine! :)) Vă puteți imagina.

Să lăsăm glumele deoparte și să trecem la lucruri serioase. Cu o mică excepție, am reușit să pozez la fiecare oră. Fac progrese.

~ 9 a.m.
O vorbă înțeleaptă spune: ”Eat cake for breakfast!” Cum să nu te conformezi? :)) Glumesc, ziua de ieri a fost o excepție, nu mânânc așa ceva în fiecare zi. Plus că e un tort făcut de mama fără blat, făcut doar din iaurt cu 0% grăsime, smântână slabă, îndulcitor și fructe. Nu m-am simțit vinovată. :D

~ 10 a.m.
Înainte să plecăm la biserică nu puteam să nu pozez salcâmul din fața blocului. Are niște flori superbe, și mă uimește faptul că sunt roz, pentru că sunt sigură că atunci când eram mică avea florile albe... hmmm...

~ 11 a.m.
Gata și slujba. M-am bucurat că am reușit să fac o poză înainte să stingă toate luminile. :)

~ 12 p.m.
Am mers pe faleză pentru că nu am apucat să o văd de când sunt în țară. Am fost surprinse să constatăm că la acea oră era pliiin! De obicei seara se aglomerează acolo, de aceea preferăm să mergem mai devreme, dar ieri se pare că toată lumea a gândit așa. :))

~ 13
Am mers la o terasă și am păpat chestii bune pe care nu le-am pozat pentru că mi-a fost rușine de ospătari sunt sigură că nu vă interesau. :))  În schimb am pozat priveliștea minunată. Love it!!

~ 14
Am mâncat și câte o înghețată că prea ne făcea cu ochiul, iar afară era extrem de cald.

~ 15
Și ne-am luat rămas bun de la faleză pentru moment. Sper să o mai văd până plec, deși sunt slabe șanse, mai am multe alte locuri de vizitat și puțin timp la dispoziție.

~ 16
Când am ajuns acasă mi-am comandat un tricou de pe uăiuăi.ro că de mult îmi doream unul. De abia aștept să-l primesc. Nu vă spun încă ce mesaj am ales, dar cu siguranță veți afla dintr-o postare viitoare.
Mi-a plăcut la nebunie mesajul de la final. ”Tari ai sî ti mai fudulești”. Word!! :))

~ 17
Am pozat pentru articolul de ieri, în care vă arăt ce se află în geanta mea mică. L-ați văzut?

~ 18
Am aruncat pisicilor niște cărniță. La un moment dat erau vreo patru, dar telefonul meu era complet descărcat și nu le-am putut poza atunci. Tare mi-s dragi. :)

~ 19
Dolofanul meu ne atrage mereu atenția, chiar și atunci când doarme. :) Dar nu vă lăsați păcălite, nu e chiar atât de gras, doar îl dezavantaja poziția. :D

~ 21
Ups, se pare că între 20 și 21 am uitat să pozez, dar nu am făcut nimic special, doar m-am uitat la filmulețe de pe youtube și am mai citit niște articole noi de pe blogurile preferate. Pe la 21 am făcut cam aceleași lucruri.

~ 22
Motanul nostru curios. :)

~ 23
Până pe la miezul nopții am stat pe skype cu ceilalți doi motani ai mei. :) Unul mai frumos ca altul :P

Astfel s-a încheiat ziua mea de ieri. Total diferită față cea de azi. La ora la care termin de scris acest articol (15:21) eu sunt încă în pijamale. :)) Nu e nimic, îmi iau revanșa mâine.

Voi cum v-ați petrecut ziua de ieri?

One day, One hour #22

   Dacă îmi urmăriți pagina de facebook a blogului, știți deja că am venit pentru câteva zile în România. Dacă nu, vă spun acum. :D Am ajuns pe data de 14, și după cum vă puteți da seama din titlul postării, am pozat pentru One day, One hour. Nu am avut cum să scriu și să public articolul ieri pentru că a fost ziua mamei mele, deci astăzi vă veți bucura de el.
Pozele nu sunt cine știe ce, toate au fost făcute în grabă și mai mult ”pe ascuns”. Încă mi-e rușine să pozez în public lucruri lipsite de importanță. Nu știu oamenii ce-i aia ”One day, One hour” și se uită ciudat la mine. :))

~  6 a.m.
La ora asta eram deja aproape de aeroport. Eram foarte stresată pentru că uitasem să-mi printez biletul și făcusem web check-in-ul, așa că nu am pozat înainte nimic, deși mă trezisem de la ora 4. Plus că eram tristă că-i lăsam acolo pe soțul meu și pe motan.

~ 7 a.m.
  Odată ajunsă în aeroport, a început nebunia. Am căutat repede imprimantele cu care se lăuda Luton-ul pe site pentru a scoate biletul. Nu e culmea că în ditamai aeroportul calculatoarele puse la dispoziția pasagerilor folosesc Internet Explorer?? Paginile se încărcau extrem de încet și incomplet, unul mi s-a restartat și a trebuit să mă mut la altul, acele 10 minute pe care le aveam la dispoziție treceau extrem de repede... așa că după vreo 20 de minute de încercări eșuate, refresh-uri, nervi, muulți nervi, m-am lăsat păgubașă și am zis că merg să fac check-in-ul și plătesc cât o fi nevoie. Cu Explorer-ul nu te pui, frate.
    Înainte să mă pun la rând am căutat locul în care se infoliază gențile, pentru că a mea părea să explodeze în orice moment. După ce m-am învârtit câteva minute bune pe acolo, am zărit suportul de wrapping între ușile de la intrare. Normal, am trecut de vreo 3 ori pe lângă el fără să-l văd. Așa se întâmplă doar atunci când te grăbești, nu? Tipul care se ocupa de asta era mai încet decât prevede legea. Nu vă exagerez, i-a luat aproape 10 minute să se ocupe de bagajul meu și mai voia să aștept să schimbe rola din suport pentru a sigila ceea ce făcuse până atunci. I-am zis să lase totul așa că mă grăbesc și că e suficient. I-am plătit și nici nu am mai așteptat restul, căci cine știe cât mai dura până deschidea casa?
    Din fericire la check-in coada era extrem de mică, așa că mi-a venit repede rândul. Sinceră să fiu, eu credeam că va trebui să plătesc vreo 10 lire, așa cum scria pe site-ul wizzair atunci când mi-am luat biletul, dar nu, am plătit 25. Și evident, trebuia să plătesc această sumă la casierie. Ce credeți că a urmat? Normal, căutarea casieriei. Iar am luat aeroportul la puricat, plină de nervi, și nu am găsit-o decât după ce am întrebat pe cineva. După ce m-am întors să-i arăt chitanța doamnei de la check-in pentru a-mi da biletul, ea mi-a urat ”have a nice flight!”. eu, politicoasă de fel, i-am răspuns ”thanks, you too!”.... No comment!
Morala: printați-vă biletele din timp!

~ 8 a.m.
În avion, așteptând să decolăm.

~ 9 a.m
N-aș ști să vă spun cu exactitate unde eram :))

~ 10 a.m.
Nu mai mâncasem de la 5 a.m...

~ 11 a.m.
Începusem coborârea. Munții cu vărfurile înzăpezite se vedeau superb. Păcat că telefonul meu face poze nasoale...

~ 12 p.m. / 14
Și am ajuns!! Și am trecut la ora României.

~ 15
   Credeți că ghinionul meu a rămas în Luton? No!!! Îmi făcusem o rezervare pentru a pleca spre Galați cu microbuzul direct din Otopeni. Odată ajunsă în România, trebuia să-mi pun cartela Orange în telefon și să aștept să mă sune șoferul pentru a afla unde exact să ne întîlnim. În timp ce-mi așteptam bagajul, am încercat să o sun pe mama și astfel am aflat că nu mai e valabilă cartela mea pentru că nu am încărcat-o în ultimele 8 luni. Am fost sigură că o să pierd microbuzul dacă șoferul nu mă poate contacta și că voi fi nevoită să merg până la Gara de Nord pentru a lua trenul, ceea ce nu-mi doream absolut deloc. În fine, după ce mi-am primit bagajul am întrebat la informații de unde îmi pot cumpăra o cartelă și am avut norocul să găsesc locul imediat. Până s-a activat cartela au mai durat câteva minute, l-am înnebunit pe cel care mi-o vânduse, m-am întors de 2 ori la el pentru că nu reușeam să apelez pe nimeni. :)) Am reușit într-un final să iau legătura cu șoferul și astfel am plecat spre Galați, nu înainte de a vărsa jumătate de bidon de apă pe scaunul pe care stăteam în microbuz. Dar stați liniștite, până la destinație s-au uscat și scaunul, și pantalonii mei................

~ 16
În drum spre Galați.

~ 17
La popas m-am delectat cu o ciocolată caldă și cu un croissant cu unt, dar mi-am amintit să le fac poză când erau aproape gata. Mi-am făcut de cap în ziua aia. Cred că mai mult de ciudă. :))

După aceea mi s-a descărcat complet telefonul, așa că nu am mai putut poza 2 ore. Scuze! :(

~ 20
La mama am găsit tot felul de bunătăți. cum altfel?

~ 21
Am vorbit cu iubi puțin pe skype, dar nu a vrut să stea la poză :))

~ 22
Grăsanul meu aștepta să mă pun la somn și nu m-am mai împotrivit pentru mult timp pentru că eram foarte obosită.

Și așa s-a încheiat o zi plină de.... peripeții. Voi aveți astfel de zile, în care parcă toate merg pe dos? Cum le faceți față?

One day, One hour #20

Rubrica One day, One hour se întoarce!! Yayy!! După o pauză de mai bine de două luni, am decis să o reintroduc pentru că mi s-a făcut dor să vă mai arăt zilele mele. Am vrut să fac acest lucru de la începutul lunii martie, dar o răceală m-a țintuit la pat. Nu am mai fost în stare de nimic, de aceea nici nu am mai publicat niciun articol în ultimele zile. Tot ce am făcut a fost să mă îndop cu ceai și pastile și să revăd primele două sezoane din Gossip Girl. :)) 

Noroc de Ira că m-a scos puțin din casă, că deja prindeam rădăcini... A venit în Londra pentru câteva zile, iar ieri am ieșit împreună puțin. Cu o seară înainte mi-am spus că e momentul perfect să pozez pentru blog, dar ieri dimineață am uitat complet. Mi-am amintit abia când m-am văzut cu ea. Noroc că făcusem două poze la ore diferite cu alte scopuri, poze pe care le pot include în acest articol. Promit că de data viitoare nu mai uit. Deh, mi-am pierdut exercițiul. :)

~  11 a.m.
Nu, nu m-am trezit la ora 11, dar atunci m-am gândit să-i fac o poză lui Cola fără vreun motiv anume.  Patul ”ciufuclit” face parte din decor. :))

~ 13 

Ca să nu cumva să întârzii, înainte de a mă machia am scos pe masă toate produsele pe care știam că le voi folosi și le-am pus în ordinea aplicării. Am zis să le și pozez pentru un articol de tipul ”ce am folosit în ultimele 24 de ore”, dar lumina nu a vrut să coopereze. Deh, pentru articolul de azi merge poza. 

~ 15

La această oră deja mă întâlnisem cu Ira. Din fericire după acest moment am început să pozez oră de oră. Prima oprire: Starbucks, ca să ne cunoaștem mai bine. :) Acolo am fost foarte amuzată de felul în care tipa care servea mi-a scris numele pe care, să fim serioși, îl știa foarte bine. De Lady Diana a auzit toată lumea, nu? :)) 

~ 16

Și am plecat în căutarea unui Primark. Am mers ceva, dar a meritat. Am ajuns în cel de pe Oxford Street în care nici eu nu mai fusesem. E foarte mare și are de toate!! 

~ 17

După Primark și Boots am ajuns și în Superdrug. Chiar ne pierduserăm orice speranță că mai vom mai găsi un Superdrug prin apropiere, deja se întunecase și zona era din ce în ce mai aglomerată, așa că am mers să ne mai plimbăm pe o străduță mai liniștită și acolo am dat nas în nas cu Superdrug-ul. :))

~ 18

La 18 fix m-am despărțit de Ira în Oxford Circus de unde eu am luat metroul spre casă. Vedeți ce aglomerat era pe străzi, imaginați-vă puțin ce era în metrou...

~ 19

După ce am ajuns în Stratford am luat autobuzul spre casă. Bine că măcar în autobuz nu mai era atât de aglomerat și am prins și un loc pe scaun. Mă dureau picioarele îngrozitor!

~ 20

Ajunsă acasă am început să admir ce mi-am cumpărat. După cum spuneam și pe pagina mea de facebook, eu nu am cumpărat foarte multe, ci doar ceea ce știam că am nevoie. Blush-ul îmi lipsește de ceva timp din colecție. Am mai avut unul și l-am terminat. De la Primark mi-am luat coronița pentru că îmi doream de mult ceva asemănător, un ruj maro deschis și un lip liner fucsia. Și apa micelară pentru că rămăsesem fără. Ah, da, și tot de la Primark am luat și prosopul peste care le-am pozat. Love it!

~ 21

Am ajuns la sezonul 3 din Gossip Girl care mi se pare foooarte plictisitor. :( De abia aștept să trec de el.

~ 22

De câteva luni țin o revistă Elle pe lângă pat pentru că are câteva mostre pe care uit mereu să le folosesc. Așa că aseară m-am enervat și am rupt mostrele ca să pot arunca revista. Așa se întâmplă când ai o cameră mică, nu-ți permiți să ții nicio revistă aruncată fără rost :))

~ 23

Cineva a făcut fundul mare!!! :)) Eu voiam să mă culc, iar el nu voia să se miște. Tipic!

Cam așa a arătat ziua mea de ieri. M-am simțit tare bine cu Ira, nu știu cât se vede din poze, mai ales că am fost limitată la una pe oră. Din câte știu eu și ea a pozat pentru același gen de articol, așa că faceți-i o vizită să vedeți și varianta ei. :)

Who`s excited for One day, One hour?? :D

One day, One hour #14

Iar a trecut prea mult timp de la ultima postare de acest gen. Scuza? N-am! :D Și unde mai pui că ziua prezentată azi e cea de duminică și că ar fi trebuit ca articolul să apară pe blog ieri? Ohh, să-mi fie rușine!! Chiar și așa, sper să găsiți în continuare  plăcute  articolele din această rubrică.

Din cauza căldurii insuportabile, nu am făcut foarte multe în ziua cu pricina. Dar tot voi ați zis că vă interesează să vedeți și cum sunt acele zile simple, în care nu fac prea multe. So here it goes!

~ 11 a.m.

Nu am făcut poze înainte de această oră. Oricum m-am trezit pe la 9 și nu am făcut altceva decât să mă pregătesc de plecare. Pe la 11 eram în biserică, unde era incredibil de cald. Noroc de mama că și-a amintit să pună în geantă câte un evantai pentru fiecare. 

~ 12 p.m.

După slujbă am mers direct la o terasă. Se impunea!

~ 1 p.m

A fost prima dată când nu mi-am comandat o salată. Și regret și acum, pentru că puiul acesta mexican (cică!) nu era decât piept de pui cu bulion și câteva legume aruncate pe acolo. Nu mi-a plăcut deloc, abia am luat câteva înghițituri. Noroc de orez. Orezul e mereu bun.

~ 2 p.m.

Eh, da! Unul dintre cele mai bune deserturi. Și nu mi-e rușine deloc, mai ales că de o lună de când sunt în țară tot sunt la dietă. Măcar duminica să mă răsfăț și eu. :)) Merengue cake. Adică straturi de bezea, cremă de ciocolată și fericire!!

~ 3 p.m.

Înapoi spre casă am făcut câteva poze pe care le-ați văzut în articolul trecut, cu ținuta zilei. Și un selfie cu mama. Nu e unul foarte reușit, știu că puteam mai bine de atât. Dar erau prea mulți curioși prin zonă. :))

~ 4 p.m.

Ce faci când stai la bloc și nu ai o curte în care să ieși să stai la umbră? Te trântești în pat, în fața geamului, și-ți imaginezi că te afli sub cerul liber undeva unde e răcoare... 

~  5 p.m.

Tot pentru a te răcori, papi o înghețată. (Din păcate în articolul de azi vă arăt cam multă ”mâncare”. Știți că de obicei nu fac asta, dar chiar nu aveam ce să pozez în anumite ore, așa că...food it is!) 

Aceasta este înghețata mea preferată (dintre cele pe care le  pot găsi doar în Ro). Bambino cu arțar și nuci. Un deliciu! Și mândră vă spun că deși sunt în tară de pe la mijlocul lui iunie, abia duminică m-am îndurat să mă răsfăț cu una. Vreau aplauze pentru voință! :))

~ 6 p.m.

Am selectat poze pentru articolul cu ținuta de care vă spuneam mai sus.

~ 7 p.m.

Și l-am și scris. În cazul în care nu știți despre ce articol vorbesc, ete-l!

~ 8 p.m.

Nu obișnuiesc să mănânc fructe seara, dar chiar simțeam nevoia de ceva răcoritor.

~ 9 p.m. 

Am terminat de citit revista Unica. Uitasem de ea și m-am bucurat tare mult când am găsit-o pitită în noptieră.

După am mai stat puțin  pe telefon, știți voi, facebook, instagram. Nimic interesant. 

Voi cum v-ați petrecut ziua de duminică?